Din contre-jour…

Partea a-IV-a

Palmele au început să transpire abundent,iar pielea îmi era colindată de frunicături. Ecoul unei idei ce-mi producea panică, îmi cutreiera fără încetare mintea dintr-un capăt în celălalt…mă temeam că ai putea fi tu.
-Vrei o cafea? Sau poate… un ceai? m-a întrebat R. Poate îţi continui povestea, şi-mi spui ce te aduce pe aici…
După un scurt moment de tăcere, am rostit sacadat, pe un ton stins.
-Nu, mulţumesc! Nu mai doresc nimic. Cu povestea… dacă nu te deranjează, aş lăsa-o pe mâine. Acum mi-ar plăcea să fac o plimbare prin oraş.
A ridicat din umeri şi a zâmbit neutru, spunând probabil “Dacă asta-ţi doreşti, fie!”; apoi a făcut un semn discret femeii ce stătea lângă noi. S-a apropiat de R şi s-a aşezat pe un taburet,mai jos decât cel pe care stătea soţul ei.
M-am ridicat vlăgui de pe taburet şi am ieşit în stradă. Încercam să-mi ocup mintea cu toate nimicurile care-mi ieşeau în cale, s-o umplu până la refuz, sperând că astfel ecoul nu ar mai rezona în interiorul meu.
Eram acum în bazarul Kemeralti; soarele începuse să desceadă pe cer, iar căldura se dispersa. M-am lăsat purtat în acest loc aglomerat, uitându-mă pe la tarabe, discutând cu localnicii; agitaţia din bazar părea să mă ajute. Îmi distrăgea atenţia…mă pierdusem în mulţime.
Soarele se pregătea să apună, lăsând întunericul să cadă încet peste oraş. Păşeam lent, bucurându-mă de răcoarea plăcută ce îmi mângâia pielea. De departe auzeam vocea muezinului chemându-i pe credincioşi la rugăciune…dând amurgului un aer de eternitate.
Deşi vocea din minaretă încetase, cuvintele rostite la adhan îmi răsunau în gând… Urcam încet scările, încercând să nu-i deranjez pe cei din casă…
La etajul 1, uşa fostei mele camere era întredeschisă, lăsând să iasă în hol, o lumină slabă ca de lumânare. M-am apropiat şi prin crăpătura uşii am zărit-o unduindu-şi suav trupul, într-un soi de dans în care mâinile şi spatele i se arcuiau armonios. Îşi desfăcea nasturii jilbab-ului; care îi aluneca încet spre glezne, dezgolindu-i trupul. Înainte ca sânii să-i fie complet descoperiţi de căderea lentă a rochiei albe cu care era îmbrăcată, şi-a desprins niqab-ul, învăluind cu el rotunjimea lor, a căror contur îl puteam vedea. Luminat din contre-jour, trupul ei gol era doar o siluetă cu mişcări lascive…
Din interiorul meu izvorâse o dorinţă carnală, alimentată continuu de acest joc al ei…îndemnat de dorinţă, ma vedeam apropiindu-mă de ea, prinzând-o în braţe, lipindu-i corpul de al meu; savurându-o, plimbându-mi buzele şi limba de-a lungul pielii ei fine.
Asemeni paşilor de tango, trupurile noastre îmbinau mişcările ample şi lente cu cele rapide… Îţi înfigeai dinţii în umărul meu, unghiile îţi treceau ca un plug pe spatele meu; mă excitam simţindu-ţi muschii contractându-se în jurul meu.
Extenuaţi de intensa noastră iubire, ne-am prăbuşit amândoi pe podea, mângâiându-ne trupurile tremurânde. Inima îmi bătea cu putere, sărindu-mi din piept… Când am deschis ochii, nu-ţi mai puteam vedea silueta prin crăpătura uşii…
Din micuţa încăpere auzeam acum doar horcăitul lui continuu de mascul, îmbinându-se cu scurtele şi timidele ei gemete… M-am îndreptat posomorât de uşa întredeschisă, continuând să urc scările spre apartamentul meu.
Când am ajuns în capătul scărilor, zgomotele încetaseră; cineva stinse lumina… Ruşinat de fantasma avută cu soţia lui R, speram ca în bezna din jurul meu să se găsească începutul unei zile de mâine mai bune…

Citeste partea I-a: CLICK AICI!

 Citeste partea V-a: CLICK AICI!